Majoritatea directiilor privesc spre exterior pentru a vedea dacă strategia lor mai este corectă: ce anunță concurenții, ce cer autoritățile de reglementare, ce cer clienții. Dar există un semnal care apare mai aproape și care este adesea mai relevant mai devreme decât toate aceste mișcări externe: ce fac deja angajații dvs. cu AI, fără ca vreo decizie să fi precedat acest lucru.
Un achizitor care lasă ofertele să fie rezumate. Un jurist care lasă AI să facă o primă lectură a contractelor. Un lider de echipă care lasă rapoarte să fie întocmite de un instrument pe care nimeni nu l-a achiziționat pe calea obișnuită. Acest lucru se întâmplă pe părți: unele sarcini sunt preluate complet, altele rămân la AI cu aprobare umană, iar o parte rămâne muncă umană deoarece natura muncii cere acest lucru. Această împărțire se schimbă continuu, și se schimbă cel mai rapid acolo unde nimeni nu privește: chiar la locul de muncă.
Semnalele externe — un nou intrat pe piață, o lege modificată, un concurent care anunță ceva — vin cu un motiv pe care îl puteți pune pe agendă. Semnalul din interior nu are acest motiv. Nimeni nu raportează directiei atunci când o echipă accelerează o sarcină cu AI, deoarece pentru acea echipă nu este un fapt strategic, ci o alegere practică. Tocmai de aceea este ușor de ratat, și tocmai de aceea este adesea prima dovadă că o premisă de sub strategie nu mai este corectă.
O strategie se bazează pe premise despre unde se află timpul și capacitatea: cine face ce muncă, câte fte necesită un proces, ce funcție este indispensabilă pentru calitate sau viteză. Dacă AI preia deja în practică o parte din această muncă, premisa nu mai este validă, chiar dacă rămâne neatinsă în documentul de strategie. Diferența dintre o strategie și un plan constă exact aici: un plan descrie ce veți face, o strategie se bazează pe premise despre lumea în care faceți acest lucru. Ceea ce oamenii dvs. deja fac cu AI este acea lume, astăzi, chiar pe coridoarele dvs.
Acest semnal nu necesită o privire zilnică, ci una regulată. Companiile unde acest lucru funcționează deja bine au de obicei un loc fix unde utilizarea instrumentelor AI devine vizibilă — nu ca un control, ci ca o însumare: ce sarcini sunt acum accelerate, ce departamente sunt înaintea celorlalte, unde se blochează supravegherea necesară pentru a aproba munca realizată de AI. Companiile unde acest semnal nu este urmărit descoperă de obicei schimbarea pe o cale ocolită: o funcție care nu mai trebuie ocupată așa cum era bugetată, sau un concurent care livrează brusc mai repede fără un motiv clar.
Diferența dintre aceste două grupuri se află rareori în tehnologie. Ea constă în faptul dacă cineva pune periodic întrebarea: ce premisă despre propria noastră muncă mai este adevărată luna aceasta. Ce sarcină poate fi într-adevăr preluată de AI în această companie este exact întrebarea la care răspunde scanarea muncii de la FTE TO AI pentru fiecare sarcină, indiferent de ce se întâmplă în restul sectorului.
Dacă se dovedește că o echipă folosește AI pentru muncă ce era anterior complet umană, aceasta înseamnă că o premisă specifică din strategia dvs. are nevoie de un moment de verificare — nici mai mult, nici mai puțin. Nu înseamnă automat că o funcție este de prisos, că trebuie redusă capacitatea, sau că o decizie de personal este pregătită. Dacă și cum o organizație își adaptează personalul la munca schimbată ține de angajator, iar pentru aceasta se aplică cerințe legale proprii; această evaluare nu o face această pagină și nici verificarea premiselor.
Ce înseamnă însă: premisa pe care se bazează o parte din strategia dvs. — despre durata de execuție, despre capacitatea necesară, despre unde se află avantajul dvs. — nu mai este automat validă. Vedeți ce este exact o premisă strategică și cum verificați dacă mai rezistă pentru modul în care funcționează acest test. Semnalul intern nu este de altfel independent de cel extern: un nou intrat pe piață care face aceeași muncă cu mai puțini oameni se schimbă adesea în aceeași direcție cu ceea ce dvs. înșivă ați dori deja să urmăriți la noii intrați pe piață fără personal. Iar reglementările care vor normaliza utilizarea AI ating exact supravegherea care deja crește acum intern la dvs.; acest lucru îl urmăriți separat prin ceasul de reglementare privind AI.
Decizia care se potrivește acestui semnal nu este dacă AI este introdus — acest lucru se întâmplă deja, ici și colo, cu sau fără o decizie a directiei. Decizia este dacă supuneți periodic premisele bazate pe imaginea veche a muncii unei verificări în practică. Aceasta este o decizie diferită de a începe un proiect IT sau de a pregăti o reorganizare: este alegerea de a ști când o premisă este confirmată și când nu mai este.
Puteți face acum gratuit o verificare a premiselor: un scurt tur în care denumiți principalele dvs. premise strategice și vedeți pentru fiecare premisă când a fost confirmată ultima dată. Acest lucru oferă imediat o imagine despre care premise stagnează în timp ce munca din spatele lor s-a schimbat deja. Testul strategic complet, cu o imagine continuă din exterior și din interior, alăturate, este în construcție.
Stel uw vraag. Vaak zit de echte vraag een laag dieper — daar mag ik naar vragen.
Answers come from this site’s knowledge base. Not tailored advice, and not a scan of your company.