O presupunere dintr-o strategie primește rareori o dată de expirare. Se scrie: "această activitate rămâne muncă umană" sau "acest proces necesită oamenii noștri", și asta era adevărat în momentul în care a fost notat. Întrebarea nu este dacă acea presupunere va deveni vreodată incorectă. Întrebarea este când, și cine observă asta înainte ca planul să continue să se construiască tacit pe ea.
Presupunerile de piață se uzează treptat. Un concurent câștigă teren încet, un preț scade pe parcursul unor trimestre. O presupunere despre AI se poate răsturna într-un cadru temporal diferit. O sarcină care anul trecut era în întregime muncă umană poate fi, în acest trimestru, în mare parte preluabilă, parțial cu supraveghere care aprobă sau respinge cu motiv, parțial încă nu. Asta nu se întâmplă peste tot în mod egal. Într-o companie unde sarcinile de bază sunt deja structurate și disponibile digital, presupunerea se schimbă mai repede decât într-o companie unde munca se desfășoară în mare parte în capul oamenilor și în conversații. Diferența nu constă în ambiție, ci în ceea ce este deja măsurabil și transferabil.
Acesta este și motivul pentru care o frecvență fixă de reverificare nu funcționează. Un ciclu strategic anual presupune că toate presupunerile îmbătrânesc în același ritm. Unele o fac. Presupunerea despre AI de obicei nu se numără printre ele, deoarece tehnologia de bază și reglementările din jurul ei nu așteaptă calendarul procesului dumneavoastră strategic. Cum mențineți o strategie actuală fără să o revizuiți în fiecare trimestru descrie de ce presupunerea, nu calendarul, determină momentul reverificării.
Nu există un răspuns universal la "cât de des". Există însă factori care determină durabilitatea unei anumite presupuneri. Cât de direct atinge sarcina text, date sau imagini pe care un model le poate procesa. Cât de repede se mișcă furnizorii și autoritățile de reglementare în acest domeniu specific. Cât de vizibilă este acea mișcare pentru oamenii care execută munca zilnic, față de conducerea care a scris planul. O presupunere despre o sarcină deja parțial automatizată merită un termen de valabilitate mai scurt decât o presupunere despre o activitate care se bazează încă în întregime pe judecata umană. Această distincție este exact motivul pentru care o listă cu toate presupunerile la aceeași dată nu funcționează: fiecare presupunere are propriul ceas, iar acel ceas este setat de ceea ce se întâmplă în acea parte specifică a organizației.
Asta stabilește totodată limita acestei metode. Stabilirea unui moment de reverificare nu este o predicție a momentului în care presupunerea se va răsturna. Este o estimare a momentului în care o nouă analiză are sens. Uneori se dovedește, la momentul reverificării, că nimic nu s-a schimbat, iar acesta este un rezultat valid, nu o ocazie ratată.
O verificare a presupunerilor poate crea un fals sentiment de siguranță dacă datele de bază sunt deja depășite, sau dacă persoana care evaluează presupunerea este aceeași care a formulat-o inițial. Autoconfirmarea este un risc real: cine a crezut o presupunere atunci când a scris-o nu este cel mai critic evaluator un an mai târziu. De aceea, proba de rezistență pune alături o imagine din exterior, date sectoriale, ceasuri de reglementare, semnale publice ale concurenței, și o autoevaluare a propriei echipe de conducere. Diferențele dintre aceste două imagini sunt un semnal, nu o concluzie. Ele indică unde este necesară o investigație suplimentară, nu ce trebuie schimbat imediat. Iar cine din organizație observă primul că AI preia o activitate nu este de multe ori conducerea însăși, ceea ce înseamnă că o verificare a presupunerilor fără semnale de pe teren pierde o parte din imagine.
De asemenea, important: aici nu este vorba despre decizii de personal. O presupunere care nu mai este valabilă spune ceva despre strategie, nu despre ce face un angajator cu personalul său. Pentru deciziile care afectează efectivul de personal se aplică cerințe legale proprii, independent de ceea ce oferă această metodă.
Un alt risc este confundarea unui pilot cu o schimbare structurală. Un experiment reușit într-o singură echipă nu înseamnă că presupunerea nu mai este valabilă pentru întreaga organizație, la fel cum un pilot eșuat nu dovedește că presupunerea încă rezistă. De ce un pilot AI nu este încă o strategie tratează exact această diferență. Cine stabilește dacă un semnal de pe teren reprezintă o schimbare reală sau doar zgomot găsește repere în cum deosebiți un hype AI de o schimbare care rămâne. Ambele întrebări țin de aceeași disciplină: nu orice semnal este o presupunere care se modifică, dar orice presupunere ignorată este un risc care așteaptă.
Întrebarea de bază, ce muncă din această companie poate fi, în acest moment, cu adevărat preluată de AI, nu poate fi răspunsă printr-o estimare generală. Aceasta diferă de la sarcină la sarcină, iar scanarea muncii de la FTE TO AI cartografiază acest lucru pentru fiecare sarcină în parte.
O verificare a presupunerilor nu este o sarcină pentru o singură funcție. Directorul care a scris presupunerea, managerul care vede sarcina executată zilnic și persoana care urmărește semnalele externe privesc fiecare o parte diferită a imaginii. Cine trebuie să participe la o revizuire strategică descrie de ce acest grup este mai mare decât doar conducerea, și de ce o verificare a presupunerilor fără această diversitate oferă o imagine mai limitată decât este necesar.
Puteți începe astăzi cu o prezentare generală a presupunerilor pe care se bazează strategia dumneavoastră, și puteți stabili, pentru fiecare presupunere, când a fost confirmată ultima dată. Doar această prezentare generală arată deja care presupuneri stagnează în timp ce restul strategiei continuă să evolueze. FTE TO AI oferă în acest scop o verificare gratuită a presupunerilor: un tur scurt în care vă denumiți principalele presupuneri și vedeți, pentru fiecare, când a fost confirmată ultima dată. Proba de rezistență completă, cu imaginea externă și autoevaluarea alăturate, este în curs de dezvoltare.
Stel uw vraag. Vaak zit de echte vraag een laag dieper — daar mag ik naar vragen.
Answers come from this site’s knowledge base. Not tailored advice, and not a scan of your company.