Un post vacant care nu este înlocuit, sau care revine cu o altă descriere a funcției, nu este o știre. Este un semnal. Undeva într-o companie, munca s-a mutat de la muncă umană către ceva ce face un sistem, face parțial, sau face sub supravegherea cuiva care aprobă sau respinge. Acel semnal spune ceva despre presupunerea pe care se bazează o strategie: că o anumită funcție va continua să necesite un anumit număr de oameni. Din momentul în care acea presupunere nu mai este corectă, nici planul din jurul ei nu mai este corect, chiar dacă pe hârtie nu pare să fie nimic greșit.
Posturile vacante care dispar sau se schimbă vin din mai multe direcții simultan. Un sector adaptează profilurile de funcții pentru că și concurenții fac asta. Un organism de reglementare schimbă regulile în baza cărora munca poate fi preluată de un sistem. Un furnizor integrează o sarcină care înainte era un rol, în produsul pe care îl folosiți deja. Iar în cadrul propriei companii, angajații fac lucruri cu AI care nu apar în niciun document de politică, dar care schimbă totuși munca. Toate aceste surse indică același loc: o sarcină care înainte necesita un fte, poate acum nu mai necesită acest lucru, sau nu în același mod. Ce înseamnă asta pentru furnizorii și concurenții dumneavoastră devine mai concret atunci când analizați cum își construiesc furnizorii AI în propriul produs și noii intrați pe piață care operează fără personal.
Acesta nu este un semnal pentru o planificare anuală. Posturile vacante se schimbă mai repede decât permite de obicei un proces strategic, iar ritmul diferă în funcție de sarcină. Unele funcții se schimbă în câteva luni, pentru că sarcina de bază este suficient de simplă pentru a fi preluată complet. Alte funcții rămân neschimbate ani de zile, pentru că supravegherea rezultatului rămâne la fel de solicitantă ca execuția în sine. O privire trimestrială fixă asupra propriilor profiluri de funcții, corelată cu ceea ce se întâmplă în sector și la furnizori, ține evidența acestui semnal fără ca acesta să devină un proiect separat. Întrebarea nu este dacă trebuie să priviți zilnic, ci dacă ați notat vreodată când ați privit ultima dată.
Un post vacant care dispare sau se schimbă înseamnă că o sarcină, sau o parte dintr-o sarcină, s-a mutat undeva către una din cele trei categorii: preluată complet de AI, preluată parțial cu supraveghere umană care evaluează și corectează, sau muncă umană neschimbată. Înseamnă că presupunerea de bază a planului dumneavoastră — că acest rol rămâne necesar la această scară — merită un moment de verificare. Nu înseamnă că concluzia este deja stabilită. Poate rolul mai este încă complet necesar în altă parte a companiei, și se schimbă doar modul în care se execută sarcina.
Nu înseamnă automat că sunt necesari mai puțini oameni. Nu înseamnă că o sarcină care dispare la un concurent poate dispărea și la dumneavoastră: asta depinde de natura muncii, de gradul de supraveghere necesar și de reglementările aplicabile sectorului dumneavoastră. Și nu este o bază pentru o decizie privind personalul. Dacă o schimbare în posturile vacante atinge decizii privind concedierea sau reorganizarea, se aplică cerințele legale proprii, independent de ceea ce indică un semnal extern. Ceea ce arată bine acest tip de semnale este unde, în cadrul companiei, s-au schimbat deja lucruri fără o decizie formală — lucru care devine mai clar printr-o privire asupra ceea ce propriii dumneavoastră angajați fac deja cu AI în munca lor zilnică.
Decizia nu este de a reacționa la fiecare post vacant izolat. Decizia este de a stabili care presupuneri din strategia dumneavoastră depind de ideea că anumite funcții rămân stabile, și de a testa periodic acele presupuneri în raport cu ceea ce se schimbă în afara și în interiorul companiei. Asta necesită un moment fix, o întrebare fixă per presupunere, și pe cineva care îndrăznește să semnaleze rezultatul atunci când presupunerea nu mai este corectă. Dacă acel moment există, și dacă oamenii potriviți sunt prezenți la masă, se leagă de întrebarea cine ar trebui de fapt să participe la o revizuire strategică, mai ales dacă în conducere nu există un consens asupra priorităților.
Întrebarea de fond — ce muncă din această companie poate fi preluată cu adevărat de AI, parțial sau complet — primește răspuns cu scanarea muncii de la FTE TO AI pe bază de sarcină, nu pe bază de titlu de funcție.
Puteți începe acum cu verificarea presupunerilor: o rundă scurtă în care denumiți principalele dumneavoastră presupuneri strategice și vedeți, pentru fiecare presupunere, când a fost confirmată ultima dată. Este suficient pentru a vedea dacă posturile vacante care dispar sau se schimbă au subminat deja o presupunere undeva în propriul dumneavoastră plan, fără ca cineva să fi constatat acest lucru. Proba de presiune strategică completă, cu date sectoriale, ceasuri de reglementare și un auto-plot al echipei de conducere unul lângă altul, este în construcție.
Stel uw vraag. Vaak zit de echte vraag een laag dieper — daar mag ik naar vragen.
Answers come from this site’s knowledge base. Not tailored advice, and not a scan of your company.